• Foto-2

  • - CRED în datoria de a apăra teritoriul şi interesele României în orice situaţie. -

  • - CRED în obligaţia mea de a respecta cu stricteţe legile statului român. -

  • - CRED în dreptul la libertate şi siguranţă a fiecărui cetăţean al patriei noastre. -

  • - CRED în libertatea de gândire şi conştiinţă, în viaţa privată şi de familie a oricărui om. -

  • - CRED că omul trebuie să moară aşa cum s-a născut - liber şi egal în demnitate şi drepturi. -

  • - Să-mi ajute Dumnezeu ca această credinţă să nu dispară niciodată. -

ISTORIC AL NAVELOR MILITARE ROMÂNEŞTI 3

Scris de ligammm

După ce Marea şi Dobrogea sunt sub stăpânire otomană, Principatele Române vor construi nave, în special dotate cu armament, doar la Dunăre – loc unde putem spune că luat fiinţă Marina Militară. În 1776, se construiesc la Galaţi, pentru cel două Principate, câte un galion de 27 metri, cu 4 tunuri.
Tratatul de la Adrianopol – 1828 , dădea dreptul de comerţ liber pentru Principate, art. 184 – cap. VI din regulamentul Organic prevedea 
…slujba pe apă a liniei Dunării se va împlini cu 18 caice într-armate, orânduite fiecare dintrânsele de un ofiţer şi 8 vâslaşi …dislocate în cele 12 porturi, Brăila – Tr. Severin.
Corpurile de poliţie Galaţi şi Brăila folosesc în anul 1835, ambarcaţiuni cu vâsle.
Moldova, lansează la Galaţi, în 1844 
- goeleta Emma – cu 5 tunuri de 120 mm, echipaj de 25 marinari, comandant lt. N. Steriade. Urmează ambarcaţiunile :
- Ştefan cel Mare şi Galatz, ambele cu tunuri de 75 mm. Toate au pavilion albastru cu cap de bour.
Tot în Moldova, se construiesc în 1847, nave noi :
- şalupa canonieră Moldova, cu 3 tunuri
- şalupa canonieră Natalia, cu 5 tunuri ( luate de pe „Emma” – dezafectată, nefiind practică ), L = 17 m, 2 arbori, vele, 18 vâsle, comandant – lt. Anton Barbieri 
- nava Ana
Toate navele moldovene au un efectiv de 482 marinari, echipamentul acestora era din postav, pe cap se purtau pălării vara şi căciuli iarna, în picioare opinci. Din cauza sărăciei, traiul în paza frontierei se făcea în condiţii grele.
Conform Ofisului Domnesc Muntean – nr. 17 din 5 ian. 1845, se achiziţionează din Austria, la Ş.N. Titel :
- şalupa Jumătate de şeică, comandant – lt. C. Petrescu, loc de staţionare – Brăila ; caracteristici : L = 26,5 m ( 14 klafteri – sânjeni austrieci ), l = 5,68 m, p = 1,32 m ( 4 picioare ), cu 2 tunuri de 75 mm la prova şi 2 tunuri de 60 mm la pupa, fără punte, 2 arbori, 18 vâsle, punctul de comandă la pupa, unde erau şi rastelele pentru arme.
- şalupele Sfert de şeică L = 18 m, l = 2,20 m, cu tun de 74 mm, un catarg şi 16 vâsle, dislocate la Giurgiu ( cdt. – lt. Sergiu Bonciu ) şi Tr. Severin ( cdt. – lt. Constantin Brătescu ). Aveau pavilion tricolor orizontal cu vultur şi 15 stele, flamura – Sf. Gheorghe omorând balaurul.
Navele erau complexe pentru acea perioadă a navigaţiei pe Dunăre, Flotila Munteniei (efectiv 142 militari) s-a constituit într-o structură independentă, prin Legea din 5 iulie 1850, subordonată Inspectoratului Graniţelor Dunării, era condusă de lt. C. Petrescu, serviciul dura 5 ani, uniforma era bleumarin.
În anul 1857, Moldova avea 2 şalupe mari şi 4 şalupe mici ; Muntenia avea 4 şalupe mari şi zeci de luntrii.
foto – Şalupă canonieră (stampă – Biblioteca Academiei)
VA URMA

Petre Maravela

Lasa un comentariu

Trebuie sa fii autentificat pentru a posta un comentariu.