• Foto-2

  • - CRED în datoria de a apăra teritoriul şi interesele României în orice situaţie. -

  • - CRED în obligaţia mea de a respecta cu stricteţe legile statului român. -

  • - CRED în dreptul la libertate şi siguranţă a fiecărui cetăţean al patriei noastre. -

  • - CRED în libertatea de gândire şi conştiinţă, în viaţa privată şi de familie a oricărui om. -

  • - CRED că omul trebuie să moară aşa cum s-a născut - liber şi egal în demnitate şi drepturi. -

  • - Să-mi ajute Dumnezeu ca această credinţă să nu dispară niciodată. -

Memoriu adresat domnului Mihnea MOTOC, Ministrul Apărării Naționale,

Scris de ligammm

        1  EXPUNERE DE MOTIVE

 

           Domnule ministru,

         mediul operaţional şi gama largă de ameninţări specifice situaţiilor de joasă, medie şi înaltă intensitate prezintă provocări semnificative, cerând ca liderii militari să fie capabili şi gata să se adapteze la condiţiile specifice mediului în care se află. Înţelegem destul de bine că, prin tradiţie, instrucţia în cadrul NATO – alianţă militară la care România a subscris, nu a fost standardizată, fiecare naţiune membră putând să aplice acel program de instruire pe care îl consideră potrivit pentru instrucţia forţelor proprii şi realizarea interoperabilităţii cu celelalte forţe din Alianţă.

         În acest context este şi mai evident faptul că sarcinile unui maistru militar nu sunt deloc uşoare, iar pentru a menţine factorul motivant, chiar în condiţiile economice prin care trece România, viziunea viitorului maistrului militar furnizează îndrumări, dorinţă şi inspiraţie în a alege ce e adaptabil şi bun în această cale.

         Plecările diverselor delegaţii din Forţele Navale Române în afara graniţelor ţării – plecări prin care s-a urmărit cunoaşterea modului de pregătire a aliaţilor noştri, cursurile făcute, tot în afara graniţelor ţării, precum şi acţiunile cu caracter aplicativ la care partea română a participat deseori alături de aliaţii NATO, ne îndreptăţeşte să credem cu convingere că toate acestea reprezintă surse reale de acumulare a unor noi cunoştinţe profesionale, în fapt un punct de plecare, după opinia conducerii Ligii Maiştrilor Militari de Marină, pe drumul conceperii unor metode noi de pregătire, mult mai bine ancorate în realitatea imediată, dar mai ales în ceea ce solicită viitorul mai mult sau mai puţin îndepărtat.

         Pentru a venii în sprijinul celor care doresc într-adevăr creşterea motivaţiei şi moralului maiştrilor militari de marină, apelând la pârghia legală specifică unei asociaţii socio-profesionale de tip ONG, aşa cum este recunoscută Liga Maiştrilor Militari de Marină de către justiţia română, pârghie ce ia în calcul numai propunerea şi sugestia, încercăm, domnule ministru, să vă prezentăm spre studiu câteva din ideile noastre, acestea conturându-se mai ales în urma discuţiilor purtate cu cei care, aşa cum am precizat, au cunoscut modul de pregătire, de evoluţie în carieră şi de viaţă a aliaţilor NATO, în special a celor din marina SUA, dar şi cu consilierii comandanţilor pentru probleme ale maiştrilor militari şi subofiţerilor.

         Pentru o mai clară prezentare a sugestiilor, acestea sunt eşalonate şi dezvoltate în acest material după cum urmează:

 

 

 

2       CREŞTEREA IMAGINII, MOTIVAŢIEI ŞI MORALULUI MAIŞTRILOR MILITARI DE MARINĂ, CHIAR DACĂ ACTUALELE CONDIŢII ECONOMICE ALE ŢĂRII NU ÎNCURAJEAZĂ ACESTE IMPORTANTE ASPECTE

 

  A. Vă sesizăm o scăpare legislativă, produsă la nivelul conducerii Ministerului Apărării faţă de prevederile Legii Educaţiei Naţionale. Acesta, spre totala nemulţumire a maiştrilor militari şi a subofiţerilor, constă în nerecunoaşterea studiilor postliceale, aspect preluat integral şi de către Legea-cadru nr 284/2010, act normativ care se referă la salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice.

         În dorinţa de a contribui la înlăturarea acestei evidente nedreptăţi, vă supunem atenţiei următoarele:

     I: Forma de manifestare a scăpării legislative precizate

         Există, aşa cum am afirmat deja, o nemulţumire vizibilă în rândul maiştrilor militari, absolvenţi de şcoli militare postliceale cu durata studiilor de 2-3 ani, faţă de nerecunoaşterea studiilor postliceale în Legea cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice şi nediferenţierea studiilor postliceale faţă de studiile secundare superioare (liceale), deşi Legea educaţiei naţionale, capitolul II, secţiunea 1, art. 23, alin. e) prevede că ,,învăţământul terţiar non-universitar cuprinde învăţământul postliceal, iar secţiunea 11, art.44, alin. 4) prevede că ,,Şcolile de maiştrii militari sunt şcoli postliceale”

         În documentul DMRU 9433/23.08.2011 – Unele aspecte referitoare la aplicarea prevederilor ,,M.R.U. – 2/1, Norme de definire a funcţiilor personalului din Ministerul Apărării Naţionale”, aprobat prin Ordinul ministrului apărării naţionale M.S. 56/2011se precizează că pentru maiştrii militari şi subofiţeri, în statele de organizare se scrie ,,M” (studii medii), în loc de ,,PL” (studii postliceale), intrând astfel într-o totală contradicţie cu conţinutul articolelor din Legea educaţiei mai sus comentate.

         Vă amintim, că singurul document oficial care face referire la ,,studii medii”, adnotaţia luată în calcul de către ministerul apărării, este Clasificatorul Ocupaţiilor din România (COR), care se găseşte pe site-ul Ministerului Muncii. Clasificarea nivelului de instruire trebuie făcută însă după cerinţele Clasificatorului Activităţilor din Economia Naţională (CAEN), acesta fiind în concordanţă cu legislaţia europeană.

În privinţa învăţământului terţiar, Clasificatorul Activităţilor din Economia Naţională (CAEN 854) prevede în mod explicit faptul că învăţamântul superior se împarte în două grupe:

      – învăţământ superior non-universitar;

      – învăţământ superior universitar.

         În ceea ce priveşte forma de învăţământ non-universitar, precizăm că prin normele conţinute de către Clasificatorul CAEN, se oferă posibilitatea celor care au urmat aceste forme de învăţământ să convertească creditele acumulate în credite transferabile către formele de învăţământ terţiar universitar.

         II: Efectul omiterii legislative concretizat în Legea nr.284/2010    

         În urma analizei prevederilor Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice – Legea 284/2010, document legislativ în care în privinţa maiştrilor militari şi a subofiţerilor modul de accepţie în privinţa studiilor a fost cel mai sus prezentat, au rezultat următoarele propuneri:      

      1. Modificarea grilei de salarizare în sensul introducerii  de coeficienţi de ierarhizare diferiţi pentru maiştrii militari şi subofiţerii cu studii postliceale, precum şi creşterea coeficientului de ierarhizare la funcţiile de maiştri militari principali/ plutonieri adjutanţi principali cu studii superioare.

     Bază: Art.5 şi 13 /Legea 284/2010 şi a art.18, al. 4/ din Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S. 56/2011 (M.R.U.-2/1, Norme de definire a funcţiilor personalului profesionalizat din armata României;

     Fundamentare: Analizând comparativ funcţiile cu nivel de studii superioare, postliceale şi medii din familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate” şi „Justiţie” – Anexa III şi Anexa VI din Legea nr. 284/2010, precum şi funcţiile cu nivel de studii superioare, posliceale si  medii (absolvent cu diplomă de bacalaureat – învăţământ liceal din familia ocupaţională de funcţii bugetare „Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”– Anexa  VII din aceeaşi lege, reiese cu claritate că în această categorie nu au fost prevăzute funcţiile personalului bugetar absolvent de studii postliceale (maiştri militari şi subofiţeri). Conform prevederilor art. 34, alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011, „Învăţământul preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională este învăţământ de stat, parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ, şi cuprinde: învăţământ liceal militar şi învăţământ postliceal pentru formarea maiştrilor militari, a subofiţerilor…”.

 Precizăm faptul că maiştrii militari sunt absolvenţi ai unor şcoli militare de învăţământ postliceal (PL) cu durata de 3 ani, respectiv 2 ani, începând din anul 1995, iar subofiţerii, ai unei şcoli militare cu durata de 2 ani sau, aşa cum stau lucrurile de câtva timp, de 1 an. În acelaşi timp, trebuie remarcat şi faptul că un procent dintre cei care fac parte din entităţile profesionale cunoscute sub denumirile maiştri militari şi subofiţeri – într-adevăr mic, dar totuşi prezent în organigrama Armatei Române – îi reprezintă pe cei care sunt absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ liceal (M), dar provin din rândul gradaţilor profesionişti, fără a urma cursurile şcolii pregătitoare. Acestora li se aplică, întradevăr, pe bună dreptate însemnul M (studii medii), în privinţa lor opinia noastră fiind în consens cu cea a specialiştilor ministerului.

Dacă privim lucrurile în mod unitar, nu înţelegem de ce sistemul sanitar, de exemplu, aplică corect cerinţele Clasificatorului Activităţilor din Economia Naţională, aşa cum se petrec lucrurile şi în cazul personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor, pe când  în cazul acestui tip de personal existent în structura Ministerului Apărării, nu!

Susţinem cele prezentate cu următoarele exemple:

     a) salarii de bază pentru funcţii de conducere (Anexa III, capitolul I – Unităţi sanitare, de asistenţă socială şi de asistenţă medico-socială):

        – asistent şef (studii PL) – Gradul I  clasa 73, coeficient de ierarhizare 5,92;

        – asistent şef (studii PL) – Gradul II clasa 75, coeficient de ierarhizare 6,22.

    b) salarii de bază pentru personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din unităţi sanitare şi unităţi de asistenţă medico-socială:

        - asistent medical principal (studii PL) -Unităţi clinice clasa 46, coeficient de ierarhizare 3,04;

       - asistent medical principal (studii PL) – Anatomie patologică şi medicină legală clasa 74, coeficient de ierarhizare 6,07;

       - asistent medical principal (studii PL) – Service de ambulanţă, compartimente de primire urgenţe clasa 52, coeficient de ierarhizare 3,52;

       - asistent medical principal (studii PL) – Unităţi sanitare (excepţie clinici şi unităţi de asistenţă medico-socială) clasa 43, coeficient de ierarhizare 2,82;

       – asistent medical (studii PL) – Unităţi clinice clasa 44 coeficient de ierarhizare 2,89;

       – asistent medical (studii PL) – Anatomie patologică şi medicină legală clasa 72, coeficient de  ierarhizare 5,77;

       - asistent medical (studii PL) – Service de ambulanţă, compartimente de primire urgenţe clasa 49, coeficient de ierarhizare 3,27;

       – asistent medical – Unităţi sanitare (excepţie clinici şi unităţi de asistenţă medico-socială) clasa 41, coeficient de ierarhizare 2,69.

        Tot în urma unei atente analize a prevederilor Anexei III – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate”, precum şi a celorlalte Anexe din Legea nr. 284/2010, observăm că anumite funcţii prevăzute cu studii postliceale se întrepătrund cu anumite funcţii prevăzute cu studii superioare de scurtă durată (SSD) sau studii superioare (S). În aceste situaţii legiuitorul a ţinut cont de principiul echităţii şi coerenţei, astfel încât s-au creat oportunităţi egale şi remuneraţie egală pentru muncă de valoare egală.

      c) salarii de bază pentru funcţii (Anexa VI, capitolul II: Coeficienţii de ierarhizare pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor.

      - prim-grefier, grefier-şef secţie, grefier-şef (studii S) clasa 70, coeficient de ierarhizare 5,50;

      – grefier-şef serviciu, grefier-şef cabinet (studii S) – clasa 68, coeficient de ierarhizare 5,23;

      – grefier (studii S)  – Gradul I  clasa 61, coeficient de ierarhizare  4,40;

      – grefier (studii S)  - Gradul II clasa 59, coeficient de ierarhizare  4,19;

      – grefier (studii M) - Treapta I clasa 56, coeficient de ierarhizare  3,89

      – grefier (studii M) – Treapta II clasa 54, coeficient de ierarhizare  3,70

Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice este rezultatul negocierilor purtate între reprezentanţii Guvernului, ministerelor şi sindicatelor. Salarizarea personalului militar, conform acestei legi se face ţinându-se seama de responsabilităţile, atribuţiile, rolul, complexitatea şi importanţa socială a funcţiei exercitate, de gradul de efort fizic şi risc, şi nu în ultimul rând de pregătirea şi competenţa profesională. Consideram că este normal ca în grila de salarizare a maiştrilor militari şi subofiţerilor să se facă o diferenţiere în ceea ce priveşte nivelul studiilor, astfel: maiştri militari/ subofiţeri absolvenţi de studii universitare învăţământ superior (S), maiştri militari/ subofiţeri absolvenţi a unor şcoli militare de învăţământ postliceal (PL) şi maiştri militari/ subofiţeri absolvenţi de învăţământ liceal (M), chiar dacă acest lucru poate supăra pe unii dintre camarazii noştri.

III. Propuneri privind armonizarea grilei de salarizare, dar nu numai 

Pentru o cât mai corectă rezolvare a problematicii evidenţiată de către conţinutul acestei Anexe, vă propunem reanalizarea modului de repartizare al coeficienţilor de ierarhizare la maiştri militari/ subofiţeri de la o funcţie corespunzătoare unui grad militar inferior la o funcţie corespunzătoare unui grad militar superior, astfel încât să nu mai existe o întrepătrundere a coeficienţilor pentru grade diferite şi nivel de studii diferit.

Menţionăm că funcţiile de maiştri militari principali/ plutonieri adjutanţi principali cu studii superioare, raportate la numărul de funcţii din corpul respectiv, este unul foarte mic, prevăzute cu preponderenţă în statele de organizare la nivel de SMG, state majore ale categoriilor de forţe şi mari unităţi, aspect care face nesemnificativ impactul financiar. Totodată, susţinem faptul că existenţa unor astfel de funcţii, puţine, aşa cum sunt ele, constituie un reper de atins pentru orice maistru militar şi subofiţer la final de carieră, un imbold permanent în pregătire şi autoperfecţionare.

         Iată, care sunt propunerile noastre:

1. Modificarea conţinutului Anexei VII la Legea-cadru 284/2010, prezentarea propunerilor noastre făcându-se sub formă tabelară.

      A: Pentru maiştri militari şi subofiţeri în activitate

Nr.crt. anexă

Funcţii

corespunzătoare

Nivelul studii potrivit anexei VII la legea – cadru 284/2010

Coeficienţi de ierarhizare valabili la data de 31.12.2009

Clasa de salarizare

Coeficienţi de salarizare potrivit anexei VII la legea – cadru 284/2010

     PROPUNERI

               Familii ocupaţionale de funcţii bugetare

        Ministerul sănătăţii

         Ministerul justiţiei

Nivel studii

Clasa salarizare

Coeficienţi ierarhizare

Funcţii corespunză-toare

Clasa salarizare

Coeficienţi ierarhizare

Functii corespunză-toare

Clasa salarizare

Coeficienţi ierarhizare

14

MMpr./Plt.adj.pr.

S

3,20

40

2,62

S

54

3,70

Asistent medical

61

4.40

Grefier

gradul  I/II

61

4,40

S

3,15

40

2,62

S

52

3,52

56

3,89

59

4,19

S

3,10

39

2,56

S

51

3,44

51

3,44

57

3,99

 

 

 

 

PL

46

3,04

Asistent medical principal

46

3,04

 

-

-

 

 

 

 

PL

45

2,96

44

2,89

-

-

 

 

 

 

PL

44

2,89

44

2,89

-

-

M

2,90

38

2,49

M

43

2,82

Asistent medical principal

44

2,89

Grefier- arhivar I/II

56

3,89

M

2,80

38

2,49

M

42

2,75

42

2,75

54

3,70

M

2,70

37

2,43

M

41

2,69

42

2,75

46

3,04

15

MM I/ Plt.adj.

S

2.90

38

2,49

S

46

3,04

 

 

 

S

2,85

38

2,49

S

45

2,96

S

2,80

37

2,43

S

44

2,89

 

 

 

 

PL

43

2,82

 

 

 

 

PL

42

2,75

 

 

 

 

PL

41

2,69

M

2,60

35

2,32

M

40

2,62

M

2,55

35

2,32

M

39

2,56

M

2,50

34

2,26

M

39

2,56

16

MM II / Plt.maj.

S

2,70

35

2,32

 

 

 

S

2,65

35

2,32

 

 

 

S

2,60

34

2,26

 

 

 

 

 

 

 

PL

40

2,62

 

 

 

 

PL

39

2,56

 

 

 

 

PL

39

2,56

M

2,40

33

2.20

M

38

2,49

M

2,35

33

2,20

M

38

2,49

M

2,30

32

2,15

M

37

2,43

17

MM III / Plt.

S

 

33

2,20

 

 

 

S

 

32

2,15

 

 

 

S

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

PL

38

2,49

 

 

 

 

PL

37

2,43

M

2,20

31

2,10

M

36

2,37

M

2,15

31

2,10

M

35

2,32

M

2,10

30

2,05

M

34

2,26

18

MM IV /Sg.maj.

PL

 

 

 

PL

36

2,37

PL

 

 

 

PL

35

2,32

M

2,00

29

2,00

M

33

2,20

M

1,95

29

2,00

M

32

2,15

22

MM V / Sg.

PL

 

 

 

PL

33

2,20

PL

 

 

 

PL

32

2,15

M

1,80

26

1,86

M

30

2,05

M

 

 

 

M

29

2,00

 

 

 

 

    B: Pentru soldaţi şi gradaţi profesionişti

        

23

Cap cl. I

M

 

25

1,81

M

34

2,26

24

Cap cl. II

M

 

24

1,77

M

32

2,15

25

Cap cl. III

M

 

23

1,72

M

29

2,00

26

Frt.

M

 

22

1,68

M

27

1.90*

27

Sdt.

M

 

21

1,64

M

24

1,77

 

       Atenţie: 1,90, reprezintă coeficientul de ierarhizare pentru studii medii/generale (M;G) prevăzut în legea unitară de salarizare la capitolul II, F. Unităţi de navigaţie, I. Salarii de bază pentru funcţii de specialitate, 2. Funcţii de execuţie, c) Funcţii de execuţie comune pe nave (tabel poziţia 26. Marinar, bucătar, macaragiu macarale plutitoare).

       2. Creşterea intervalului dintre coeficienţii de ierarhizare minimi şi maximi, ai funcţiilor, corespunzători fiecărui grad de maistru militar, subofiţer sau soldat şi gradat profesionist, astfel încât acesta să permită o diferenţiere şi o perspectivă reală de promovare în carieră, conform studiilor, pregătirii profesionale, categorii de funcţii şi pe eşaloane, astfel :

- maiştrii militari şi subofiteri  2,00- 3,70;

- soldaţi şi gradaţi profesionişti 1,77- 2,26.

     

 3. Acordarea soldei de comandă maiştrilor militari şi subofiţerilor care încadrează „Funcţii de comandă/conducere”

O primă recunoaştere a poziţiei acestor funcţii în ierarhia militară s-a realizat prin prevederile ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.S. 56 din 08.07.2011 pentru aprobarea „M.R.U. – 2/1, Norme de definire a funcţiilor personalului din ministerul apărării naţionale”. Astfel că art. 3, alin. (1) din ordinul ministrului apărării naţionale menţionat anterior prevede: „La definirea funcţiilor, în cadrul fiecărei entităţi organizaţionale, se au în vedere următoarele reguli:

a) ofiţerii subordonează toate celelalte categorii de personal;

b) maiştrii militari şi subofiţerii cu studii universitare subordonează şi personalul civil cu studii universitare;

c) maiştrii militari şi subofiţerii subordonează soldaţii şi gradaţii profesionişti şi personalul cu studii medii sau profesionale. [...]”. Aceste prevederi conferă maiştrilor militari şi subofiţerilor cu studii universitare o poziţie formală bine stabilită în ierarhia militară care trebuie armonizată şi în ceea ce priveşte legea salarizării.

Mai mult, maiştrii militari/ subofiţerii care încadrează aceste funcţii trebuie să îmbine o arie variată şi complexă de competenţe, cum ar fi:

  • competenţe metodice (gândire strategică, cunoştinţe şi experienţă în domeniul militar, aptitudini organizatorice, cunoaşterea instrumentelor de management);
  • competenţe de specialitate (experienţă în activitatea de bază, cunoştinţe generale militare);
  • competenţe sociale (experienţă în activităţi de conducere, aptitudini pentru munca în echipă, capacitate de a motiva personalul aflat în aria de responsabilitate, de soluţionare a conflictelor, loialitate şi onestitate, spirit critic, incoruptibilitate);
  • competenţe personale, comunicaţionale şi relaţionale (abilitate în comunicare, moderare, creativitate, integritate, încredere în sine)

         Pentru aceasta  se impune nominalizarea, prin ordin al ministrului apărării naţionale, a funcţiilor corespunzătoare gradelor de maistru militar şi subofiţer, cu drept la soldă de comandă prevăzute în  anexa nr.5, din M.S. 56 din 08.07.2011 pentru aprobarea „M.R.U. – 2/1, Norme de definire a funcţiilor personalului din ministerul apărării naţionale”.

    Bază: Art. 8 din Anexa nr. VII la Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, nr. 284/2010, pentru funcţiile prevăzute în: anexa nr. 5 la Ordinul ministrului apărării naţionale nr. MS 56/2011 (M.R.U.-2/1, Norme de definire a funcţiilor personalului profesionalizat din Armata României)

      

4. Acordarea unui spor, pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, de până la 15% din solda de funcţie/salariul de bază al unei funcţii etalon corespunzătoare eşalonului, la fel cum se procedează în cazul scafandrilor militari şi civili brevetaţi, aceştia având dreptul la o primă orară sau zilnică, în procente, din solda de funcţie a comandantului de divizion.

    

5.  Acordarea unei indemnizaţii de eşalon  de până la 10 % din solda de funcţie/salariul  de bază al unei funcţii etalon corespunzătoare eşalonului.

   

 6. Redefinirea nomenclatorului de funcţii, pe grade, specialităţi militare şi condiţii de ocupare a acestora, respectiv, a principiilor managementului carierei militare a maiştrilor militari şi subofiţerilor, în contextul continuării procesului de realizare a piramidei gradelor şi a funcţiilor ocupate;

  

  7. O altă problemă pentru studiere a fi stabilirea cuantumului chiriei în suma fixa pentru toate categoriile de militari indiferent de grad şi funcţie. Chiria într-o localitate pe teritoriul României este aceeaşi pentru oricine doreşte închirierea unei locuinţe. Cine doreşte să stea la confort sporit v-a putea plăti diferenţa din buzunar.  Aceasta sumă se poate stabili prin studierea site-ului firmelor imobiliare care închiriază/vinde locuinţe.

 

B. Împărţirea Corpului Maiştrilor Militari de Marină în două categorii:

             Maiştri militari cu grade inferioare:

                   -maistru militar clasa a V-a ;

                   -maistru militar clasa a IV-a;  

                   -maistru militar clasa a III-a;     

                   -maistru militar clasa a II-a;

 

               Maiştri militari cu grade superioare:

                    -maistru militar clasa I;

                    -maistru militar principal.

          Împărţirea aceasta, aspect cu aplicabilitate în marina SUA, acordă primei categorii atribuţii strict tehnice (întreţinere, reparare şi operare), departajarea faţă de categoria a doua fiind resimţită şi în cuantumul soldelor, motivul principal fiind nivelul de experienţă.

          Cei din a doua categorie: maiştri militari clasa I şi maiştri militari principali, vor avea atribuţii de conducere pe microstructuri, de pregătire în instituţiile militare de învăţământ, de leadership şi management la bordul navelor şi în unităţile de uscat ale Forţelor Navale, apogeul funcţiei fiind cea de consilier al comandanţilor pentru probleme ale maiştrilor militari şi subofiţerilor;

      C. Introducerea în statele de organizare a nivelului de studii postliceale pentru funcţiile încadrate de către maiştrii militari şi subofiţerii absolvenţi de şcolii militare postliceale cu durata de şcolarizare de 2-3 ani, unde coeficienţii de ierarhizare să fie armonizaţi cu nivelul de pregătire al absolvenţilor de şcoli postliceale, ceea ce ar însemna o reflectare realistă a nivelului de instruire al acestora;

      D. Stabilirea unei retribuţii de referinţă (cotă fixă, nu procent din…), de la care să plece calcularea  cuantumului sporurilor ce se acordă pentru condiţiile de muncă şi a compensaţiei de chirie (s-ar elimina discrepanţele apărute între persoanele care lucrează în aceleaşi condiţii de muncă );

      E. Înfiinţarea unui nou grad, unicat în Forţele Navale Române, grad ce i se va atribui consilierului şefului Statului Major al Forţelor Navale pentru probleme ale maiştrilor militari şi subofiţerilor. Propunem ca acest grad să aibă forma actuală a gradului de maistru militar principal, căruia i se va adăuga încă o tresă. Denumirea noului grad credem că ar trebui să fie maistru militar principal-şef . Iată o motivaţie în plus pentru ca cel mai bun maistru militar principal să încadreze această funcţie, fiind retribuit cu o soldă unicat, tocmai pentru a i se recunoaşte poziţia/autoritatea în ierarhia militară (în U.S. Navy, această funcţie unicat există, fiind cunoscută sub denumirea de Master Chief Petty Officer of the Navy (MCPON);

      F. Regândirea relaţiilor ierarhice dintre maiştrii militari şi soldaţii gradaţi voluntari, în momentul actual, chiar dacă maistrul militar are în subordine o asemenea categorie de personal, nedispunând de nici o pârghie regulamentară prin care ar putea aprecia activitatea acestora sau a lua măsuri regulamentare, atunci când situaţia o impune;

      G. Acordarea dreptului la portul uniformei militare şi după trecerea în rezervă prin pensionare, chiar dacă procurarea actualei uniforme nu poate fi susţinută, cel puţin deocamdată, de către sistemul militar. Portul uniformei militare de către maistrul militar/subofiţerul rezervist se va face doar cu ocazia unor evenimente importante (sărbători naţionale şi militare, ceremonii militare).

 

 

3       CREAREA UNUI SPIRIT COMPETITIV PE DURATA ANILOR DE PREGĂTIRE A VIITORULUI TEHNICIAN MARINAR ÎN CADRUL

         ŞCOLII MILITARE DE MAIŞTRI A FORŢELOR NAVALE, PRECUM

         ŞI REVIZUIREA PROGRAMEI ANALITICE FOLOSITĂ PE TIMPUL  

         AFLĂRII LA STUDIU – ACCENTUL PUNÂNDU-SE CU  PRECĂDERE

         PE PREGĂTIREA DE SPECIALITATE

 

          Modalităţi de rezolvare:

      A. Introducerea în planul de instrucţie a elevilor Şcolii Militare de Maiştri a mai multor ore de practică la navă, pe timpul acestei practici urmărindu-se implicarea directă în activităţile ce se desfăşoară la bord pe timpul staţionării la cheu, dar mai ales pe timpul executării misiunilor pe mare;

      B. Verificarea periodică a calităţilor pedagogice, a cunoştinţelor de specialitate şi a modului de a ţine pasul cu tehnica nou-apărută a celor care au misiunea de a-i pregăti pe cursanţi, pentru a se evita ajungerea la negativul aspect, acela de a învăţa pe alţii ceea ce nici tu nu cunoşti;

       C. Eliminarea unor materii, care, datorită faptului că durata de pregătire nu mai este de 3, ci de 2 ani, îngreunează procesul formativ şi creşterea numărului de ore specifice meseriei, cu precădere a celor cu aplicabilitate practică;

       D. Reanalizarea obligativităţii viitorului absolvent de a prezenta o lucrare practică, pentru că nu de puţine ori realizarea acestora se face cu sprijin (uneori total) din sistem sau din afara sa, cel în cauză intervenind material şi memorând, de multe ori fără a pricepe mare lucru, explicaţiile tehnice, pentru a le prezenta comisiei de examinare. Propunem înlocuirea executării acestei lucrări cu o probă practică, aceasta evidenţiind calităţile tehnice ale celui examinat.

 

 

 

 

 

4       ÎMBUNĂTĂŢIRA PROCESULUI DE ADMITERE ŞI PREGĂTIRE A MAIŞTRILOR   MILITARI LA CURSURILE DE CARIERĂ ŞI NIVEL

 

      A. Introducerea unor probe sportive eliminatorii la admiterea în cursurile de carieră şi nivel, probe ce vor fi anunţate din timp şi pentru care viitorul cursant trebuie să se pregătească în sistemul centralizat, dar mai ales individual;

      B. Simplificarea bibliografiei cerute la examenul de admitere la cursurile de carieră şi nivel;

      C. Să se studieze posibilitatea modificării curiculelor/programelor de învăţământ, pentru a se introduce un număr de ore de leadership, tradiţii şi istorie navală românească atunci când se participă la cursurile de avansare de la gradul de maistru militar clasa a III-a la gradul de maistru militar clasa a II-a, precum şi de la gradul de maistru militar clasa a II-a la gradul de maistru militar clasa I;

       D. Reînfiinţarea cursului de carieră de trecere de la gradul de maistru militar clasa I la cel de maistru militar principal, curs cu durata de 6 săptămâni care să se desfăşoare în cadrul Şcolii de Maiştri Militari de Marină, curs care să folosească structura curiculară a celui similar din U.S.Navy, iar instructorii prezenţi la această formă de pregătire să aibă gradul de maistru militar principal (se poate folosi experienţa acumulată de absolvenţii români ai cursurilor SEA (Senior Enlisted Academy);

        E. La cursurile de carieră şi nivel se pot prevedea, după părerea noastră, şi scurte lecţii de geostrategie şi, mai ales, scurte materiale informative despre istoria statelor vecine cu România, cu precădere vizând perioadele modernă şi contemporană;

        F. Ar fi foarte bine dacă la finalizarea cursurilor absolvenţii vor realiza, cu surse financiare proprii, un tablou de absolvire, acesta fiind expus pe holurile sau în sălile de specialitate ale Şcolii de Maiştrii Militari a Forţelor Navale ,, Amiral Ion MURGESCU”;

        G. Creşterea gradului de seriozitate, la toate nivelurile, în privinţa programului ce vizează pregătirea fizică, întrucât acest gen de pregătire, făcut cu interes şi responsabilitate, nu aşa, doar de dragul de-a o face, va diminua semnificativ în viitor costurile ridicate ale asistenţei medicale pentru militarii cu vârste de peste 40 de ani, fără a mai menţiona faptul că va contribui la creşterea imaginii militarului în rândul societăţii civile datorită modelării trupului într-o constituţie atletică.

 

       

 

5       PROMOVAREA ISTORIEI ŞI TRADIŢIILOR NAVALE ROMÂNEŞTI.

 

       A. Introducerea NS „Mircea” într-un circuit turistic (vizitare, ieşirii pe mare, contra-cost) deschis celor interesaţi, deopotrivă turişti sau localnici;

       B. Implicarea nu numai a Muzeului Marinei Române, dar şi a asociaţiilor neguvernamentale de tip ONG ce au legătură directă cu marina română, în confecţionarea şi comercializarea de obiecte cu specific marinăresc: tricouri, panoplii cu noduri marinăreşti, fanioane, şepcuţe personalizate s.a.m.d., acestea, pe lângă faptul că vor crea fonduri financiare, vor contribui în mod evident la promovarea imagistică a Forţelor Navale.

 

 

                           6  SPRIJINIREA TINERILOR, PENTRU CREŞTEREA ÎNCREDERII 

                               ACESTORA ÎN SISTEMUL MILITAR

 

         A. O posibilă înfiinţare, în cadrul Cercurilor Militare, a unor mici departamente cu atribuţii asemănătoare Departamentului Recreere, Bunăstare şi Moralul Trupelor şi Centrului de Suport al Familiei Flotei, organism relativ recent vizitat de o delegaţie a Forţelor Navale prezentă la Newport, S.U.A., dar adaptate la realităţile româneşti;

         B. Introducerea în comisia de selecţie pentru promovare în carieră a maiştrilor militari şi subofiţerilor a doi maiştri cu gradul de maistru militar principal, sau a unui maistru militar principal şi a unui plutonier adjutant-şef;

          C. Constituirea, la nivel unitate, a unei comisii care va avea rolul de a selecta corect şi imparţial soldaţii gradaţi voluntari ce urmează a fi avansaţi în grad sau promovaţi. Din această comisie, pe lângă ofiţerii şefi de compartimente, urmând a face parte un număr de maiştri militari egal cu cel al ofiţerilor;

          D. Constituirea la nivelul fiecărei garnizoane, a unui grup de lucru format din 3-4 cadre militare (ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri) cu experienţă în comunicarea educaţională, care să se ocupe de promovarea profesiei de marinar şi a ofertei educaţionale a instituţiilor de învăţământ din cadrul Statului Major al Forţelor Navale. Nu s-ar mai crea astfel disfuncţii în procesul de învăţământ al liceelor şi grupurilor şcolare identificate ca ţinte credibile pentru instituţiile militare de învăţământ.

         Având în vedere că obiectivul general al instruirii îl constituie asigurarea nivelului de cunoaştere şi formării deprinderilor necesare îndepliniri misiunilor ordonate, Consiliul Director al Ligii Maiştrilor Militari de Marină consideră, domnule ministru, că a vă adresa aceste propuneri nu înseamnă nici pe departe o imixtitudine în problemele interne ale ministerului pe care îl conduceţi, ci o dorinţă sinceră de a ne conjuga efortul cu cel al consilierilor comandanţilor pentru probleme ale maiştrilor militari şi subofiţerilor, bineînţeles, în limita legalităţii ce coordonează existenţa şi activitatea acestui tip de asociaţie, pentru ca fiecare dintre aceşti militari aflaţi în structura Ministerului Apărării Naţionale să-şi înţeleagă şi mai corect importanţa misiuni pe care o are.

         Avem convingerea că cele sugerate de noi, pot fi definite ca soluţii demne de luat în calcul în amplul proces al canalizării şi menţinerii lucrurilor pe făgaşul normalităţii, chiar dacă acest aspect ar impune o discuţie prealabilă constructivă, beneficiarul nefiind altcineva decât categoria de forţe căreia îi purtăm un deosebit respect.

                                        Cu deplină consideraţie,

                  

    PREŞEDINTE L.M.M.M.                                     PRIM-VICEPREŞEDINTE

                       M.m.pr.(r)                                                                       M.m.pr.(r) NICOLAE RADU

                                     EMIL OLTEANU                              VICEPREŞEDINTE I

                                                                                                                M.m.pr.(r) ADRIAN CRISTOCEA

                                                                                                  VICEPREŞEDINTE II

                                                                                                                M.m.pr. LIVIU-DAN COJOCARU  

                                                                                                  VICEPREŞEDINTE III

                                                                                                                M.m.2 CLAUDIU ILEA

                                                                                                  PREŞEDINTE DE ONOARE

                                                                                                          M.m.pr.(rtg)DUMITRU MIHĂILESCU

Lasa un comentariu

Trebuie sa fii autentificat pentru a posta un comentariu.