• Foto-2

  • - CRED în datoria de a apăra teritoriul şi interesele României în orice situaţie. -

  • - CRED în obligaţia mea de a respecta cu stricteţe legile statului român. -

  • - CRED în dreptul la libertate şi siguranţă a fiecărui cetăţean al patriei noastre. -

  • - CRED în libertatea de gândire şi conştiinţă, în viaţa privată şi de familie a oricărui om. -

  • - CRED că omul trebuie să moară aşa cum s-a născut - liber şi egal în demnitate şi drepturi. -

  • - Să-mi ajute Dumnezeu ca această credinţă să nu dispară niciodată. -

O NOUĂ LEGE PRIVIND STATUTUL PERSONALULUI MILITAR, ÎN DEZBATERE PUBLICĂ (2)

Scris de Eremia

Scriam, în numărul trecut, invitându-vă să vă exprimaţi punctele de vedere, că se află pe site-ul Ministerului Apărării Naţionale, la secţiunea dedicată proiectelor de acte normative aflate în dezbatere publică (http://dlaj.mapn.ro), o nouă Lege privind statutul cadrelor militare, gradaţilor şi soldaţilor, cu numeroase modificări în raport cu Legea 80/1995.

Mă voi opri, de data aceasta, la un articol care ne interesează în cel mai înalt grad pe toţi: asistenţa medicală. Articolul 15, alin. (1), lit. (f) precizează, în proiectul supus dezbaterii publice, că personalul militar are dreptul la „asistenţă medicală, psihologică şi religioasă, asigurări de viaţă şi sănătate, pentru acţiuni în legătură cu serviciul, tratament în ţară sau în străinătate, medicamente, proteze şi dispozitive medicale, gratuite; cheltuielile ce decurg din acordarea acestor drepturi se suportă, parţial sau integral, din bugetul instituţiei, potrivit legii şi în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare”.

Aşadar, legiuitorul, în 2016, şi-a propus să nu mai stipuleze explicit, printr-o lege organică, gratuitatea asistenţei medicale, psihologice sau religioase, lăsând la latitudinea „conducătorului instituţiei militare” stabilirea prin ordin a condiţiilor în care gratuitatea sau plata vor fi efectuate.

Ce înseamnă asta? Înainte de toate, în opinia mea, o şubrezire a atractivităţii carierei militare – iar motive de erodare se adună, dacă ar fi să mă refer numai la inechităţile flagrante în salarizare, continuate şi adâncite, probabil, până la eventuala adoptare a legii salarizării unitare în sistemul bugetar –, fiindcă dincolo de pachetul salarial, orice angajat este preocupat de avantajele pe care o organizaţie i le poate oferi din punctul de vedere al asistenţei medicale pentru el şi familia sa.

Nu mă refer aici la faptul că e meschin, într-o ţară în care, în general, cetăţenii au puţină şi ultragiată încredere în abordarea psihologului, ca terapeut (de psihanalist nici măcar nu îndrăznesc să aduc vorba!), să aşezi într-un asemenea act normativ posibilitatea plătirii serviciilor psihologice, chiar dacă am convenit, în toate actele de comunicare instituţională, că militarii noştri sunt ca zmeii şi nu au niciun fel de probleme din acest punct de vedere! Am în vedere însă, cu prioritate, problema asistenţei medicale, pentru că atunci când principiul gratuităţii nu este clar enunţat în legea organică, un act care derivă de aici va putea stabili orice, luând în seamă exclusiv raţiuni care vor ţine de întinderea plăpumii bugetare, nu de interesul angajatului, care ar trebui să primeze.

Sigur, se va spune, nu sunt suficienţi bani în sistemul de sănătate, deşi e greu de înţeles de ce nu ar fi la CASAOPSNAJ, unde suntem arondaţi, când aceia care contribuie cu salariile lor sunt angajaţii sistemului şi li se reţine, cu regularitate, suma necesară asigurărilor de sănătate.

Dar orice normă subsecventă va putea invoca variate restrângeri bugetare – unele, am văzut, folosite ca paravan „estetic” al unor delapidări cu multe zerouri din bugetul public! – pentru a face gratuită aspirina, de pildă, dar bună de plată orice radiografie sau un banal RMN, iar exagerarea, aici, este utilizată numai pentru a întări demonstraţia, fireşte!

Data apariţiei: 2016-07-13
Autor: colonel Florin Şperlea
http://www.presamil.ro/opinii.php?id=321

Lasa un comentariu

Trebuie sa fii autentificat pentru a posta un comentariu.