• Foto-2

  • - CRED în datoria de a apăra teritoriul şi interesele României în orice situaţie. -

  • - CRED în obligaţia mea de a respecta cu stricteţe legile statului român. -

  • - CRED în dreptul la libertate şi siguranţă a fiecărui cetăţean al patriei noastre. -

  • - CRED în libertatea de gândire şi conştiinţă, în viaţa privată şi de familie a oricărui om. -

  • - CRED că omul trebuie să moară aşa cum s-a născut - liber şi egal în demnitate şi drepturi. -

  • - Să-mi ajute Dumnezeu ca această credinţă să nu dispară niciodată. -

OBSERVAȚII ȘI PROPUNERI LA PROIECTUL LEGII STATUTULUI CADRELOR MILITARE, GRADAȚILOR ȘI SOLDAȚILOR 8 IULIE 2016

Scris de Eremia

  1. I.         GENERAL
  •   Aducerea la zi a prevederilor legale și contopirea referirilor privitoare la cadrele militare, gradați și soldați reprezintă un demers pozitiv, menit să întărească coeziunea interpersonală la nivelul structurilor militare;
  •  Timpul scurt pentru care proiectul este pus în dezbatere publică (10 zile din care 4 nelucrătoare), perioada aleasă (cea a concediilor de vară), popularizarea discretă a publicării proiectului și mai ales surprinderea totală a militarilor activi despre apariția și conținutul acestuia pun sub semnul întrebării reala voință de transparentizare a procesului de elaborare și promovarea legislativă a prezentului document;
  • Proiectul de lege prezintă vicii evidente, generate de lipsa de corelare cu celelalte acte normative în vigoare. Pentru exemplificare, prezentăm doar câteva aspecte reieșite în urma studiului proiectului de lege:

-        Constituția României, art.118, teza (2) prevede doar statutul cadrelor militare ca lege organică “Structura sistemului național de apărare, pregătirea populației, a economiei și a teritoriului pentru apărare, precum și statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică”.

-        Deși Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare prevede calitatea de militar în termen ca formă de îndeplinire a serviciului militar, de unde rezultă că sintagma personal militar include și această categorie de militari, în proiectul supus dezbaterii nu sunt prevederi opozabile militarilor în termen. Acest neajuns, pe lângă grevarea activităților necesare pentru chemarea și instruirea militarilor în situațiile prevăzute de lege, respectiv instituirea stărilor excepționale, situații care în conjunctura actuală pot apărea oricând, creează și o breșă în abordarea unitară a drepturilor, obligațiilor și a sistemului de recrutare, selecție, instruire, utilizare a personalului militar prin excluderea unei categorii care, deși există doar la starea de asediu, mobilizare și război, este esențială pentru capacitatea de luptă a structurilor din sistemul național de apărare tocmai pe timpul ducerii acțiunilor de apărare a țării;

-        O analiză în paralel cu prevederile Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare și ale Legii 270/2015 privind statutul rezerviștilor voluntari permite identificarea unor inadvertențe cum ar fi:

  • rezerviștii voluntari nu sunt personal în activitate dar au raporturi de serviciu cu instituția militară;
  • serviciul militar activ se îndeplinește, potrivit legii 446/2006, în calitate de militar activ, militar în termen sau elev, student al instituțiilor ……. Cu toate acestea nici militarii în termen și nici elevii, studenții … nu sunt incluși în personalul militar în activitate în proiectul de lege;

-        Dacă Legea nr.45/1994 Legea apărării naționale a României definește sistemul național de apărare, instituția militară este o sintagmă ambiguă;

-        De asemenea, nu sunt enumerate instituțiile din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională, așa cum este enunțat în proiect, cu atât mai mult cu cât această sintagmă nu există în alt act normativ de nivel lege; există și alte noțiuni cu care operează în proiectul de lege care nu sunt consacrate prin alte legi sau prin Constituție fiind definite relativ, acest lucru putând da naștere la interpretări ambigue

  •  Prin multitudinea de excepții între cadrele militare din MApN și cele din celelalte structuri ale sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională se ridică trei întrebări legitime:

-        De ce pentru cadrele militare unele prevederi au caracter strict limitativ în timp ce pentru cadrele din alte structuri aceleași prevederi sunt facultative?

-        Se încearcă promovarea pe cale legală a unei discriminări între cadrele militare din structuri diferite ale sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională?

-        Dacă într-adevăr există diferențieri majore, de ce nu s-au promovat statute corespunzătoare fiecărei structuri?

  •   Subliniem faptul că fraza ,,Se impune menționat că modificările aduse statutului cadrelor militare, nesistematizate prin republicare, cât și ale legislației-cadru de reglementare a dreptului comun pe plan național au generat, nu de puține ori, ambiguități și dificultăți în interpretare și aplicare.”, prezentă în Secțiunea 2, punctul 1 a expunerii de motive nu își găsește acoperire, în proiectul de lege existând o singură referire la modalitățile prin care personalul militar aflat în raporturi de serviciu cu instituția militară poate ataca/rezolva în/prin justiție eventualele probleme care apar (este vorba de art.35. alin.4, în care decizia privind o sancțiune poate fi atacată prin contencios administrativ).

 

În concluzie,

Apreciem că, în mod logic, proiectul legislativ ar trebui retras și refăcut. Totuși, luând în considerare în mod egal importanța reglementărilor legale în acest domeniu și necesitatea adoptării lor într-un timp scurt, propunem ca perioada în care documentul se află în consultare publică să fie extinsă până la 30 de zile, perioadă în care proiectul să fie corelat cu legislația existentă (cel puțin asupra aspectelor menționate mai sus) și amendat cu propunerile primite și însușite, urmând ca la finalul perioadei să se organizeze dezbaterea publică în cadrul unei întâlniri, în conformitate cu Legea nr.502/2003 privind transparența decizională în administrația publică, art.6, alin.7.

 

  1. II.                OBSERVAȚII ȘI PROPUNERI PE TEXT

Prezentele observații (O) și propuneri (P) au în vedere strict textul proiectului de lege supus dezbaterii publice.

Nr. crt.

Prevederea din proiect

Observații (O) / Propuneri (P)

Justificare

  1.  

Art.2, alin.(2)

Personalul militar în activitate este cel care se află în raporturi de serviciu cu instituția militară.

P: Completare

Personalul militar în activitate este cel care se află în raporturi de serviciu cu caracter permanent cu instituția militară.

Se subliniază stabilitatea, temeinicia și continuitatea raporturilor de serviciu.

       2

 

Art.2, alin.(5)

Personalul militar prevăzut la alin. (2) – (4) se supune regulilor privind conflictele armate, stabilite prin reglementările organismelor internaționale la care România este parte.

P: Modificare

Personalul militar prevăzut la alin. (2), respectiv la alin. (4) pe timpul concentrării sau mobilizării, se supune regulilor privind conflictele armate, stabilite prin reglementările organismelor internaționale la care România este parte.

Alin.3 indică continuitatea statutului de ,,în activitate” pentru cei vizați.

Întrucât bănuim că se dorește sublinierea statutului de militar, menționăm că personalul militar în rezervă care nu a fost concentrat sau mobilizat are statutul de ,,populație civilă” conform reglementărilor organismelor internaționale.

3

Art.3, alin. (1)

Personalul militar se află în serviciul poporului român, sub jurământul militar prevăzut de lege.

 

P: Modificare

Personalul militar se află în serviciul poporului român, sub jurământul militar, pentru garantarea suveranității, a independenței și unității statului, a integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale.

Conform propunerii, alin.(1) subliniază caracterul de “în serviciul poporului” și legătura cu acesta pentru serviciul militar în acord cu Constituția, iar alin. (2) definește jurământul militar.

 

Sintagma “atât pe teritoriul statului român, cât și în afara acestuia” nu este necesară, relația fiind strict popor/țară-personal militar. Sintagma amintită este foarte bine și corect inclusă la Capitolul II, Secțiunea 1, Îndatoriri, art.9, alin. (9), c).

4

Art.3, alin. (2)

Jurământul militar reprezintă actul solemn, cu valoare juridică și morală, prin care personalul militar își exprimă fidelitatea față de țară și angajamentul de a apăra valorile și interesele României și de a îndeplini cu credință obligațiile ce îi revin, atât pe teritoriul statului român, cât și în afara acestuia.

P: Modificare

Jurământul militar reprezintă actul solemn, cu valoare juridică și morală, prin care personalul militar se angajează să apere România chiar cu prețul vieții. Depunerea jurământului militar se face în fața drapelului național și este condiția indispensabilă pentru dobândirea statutului de personal militar.

5

Art.4

P: Completare – Introducerea unui nou aliniat. (4) Prin activitatea care o desfășoară, personalul militar se încadrează în grupa ocupațională ,,0″, conform Standardului Internațional de Clasificare a ocupațiilor (ISCO-08), emis de Organizația Internațională a Muncii. Clasificarea ocupațiilor în România (COR) va fi completată corespunzător prin hotărâre a Guvernului.

Organizația Internațională a Muncii funcționează încă din anul 1919, iar în 1946 a devenit agenție specializată a ONU. România a aplicat parțial acest standard, în sensul că a adoptat 9 din cele 10 grupe ocupaționale majore (grupele 9 – 1) prin Clasificarea ocupațiilor în România – COR, dar nu a adoptat grupa 0 – “Ocupațiile din cadrul forțelor armate”.

6

Art.5 a) și e)

Art. 5. – Pot deveni personal militar în activitate persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:

a) au cetățenie română și domiciliul în România;

……….

e) nu au antecedente penale, iar pentru încadrarea în Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază și Serviciul de Telecomunicații Speciale să nu fi fost condamnate penal;

P: Completare + Modificare

Art. 5. – Pot deveni personal militar în activitate persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:

a) au numai cetățenie română și domiciliul în România;

……….

 

e) nu au fost condamnați penal;

 

 

 

a) derivat din îndatoririle supreme față de popor și țară;

 

 

 

e) selectarea de personal integru.

 

7

Art.7, alin. (3), e

……..

d) maistru militar șef.

P: Modificare

………

d) maistru militar principal.

Respectarea tradiției, gradul are denumirea de maistru militar principal de la introducerea cormului maiștrilor militari în FA.

8

Art.7, alin. 5

 

P: Radiere

În condițiile contemporane pare fie vetust, fie sovietic.

9

Art.7, alin. 6

Ofițerii prevăzuți la alin. (4) lit. g)-j) au rangul de demnitari ai statului român în exercitarea funcțiilor și nu beneficiază de drepturi suplimentare conferite de această calitate, cu excepția celor prevăzute de legislația specifică.

Observație:

Acest aliniat, introdus printre modificările Legii 80 făcute în perioada în care domnul Gabriel Oprea a fost ministrul apărării (Art.6, alin.2 din lege) a reprezentat cel mai frecvent motiv de glume la adresa generalilor și amiralilor prin lipsa sa de logică, viziune și aplicabilitate.

Propunere: Reformulare

Ofițerii prevăzuți la alin. (4) lit. g)-j) au rangul de demnitari ai statului român și beneficiază de drepturile conferite de această calitate stabilite prin hotărâre a Guvernului României.

În sprijinul propunerii 2 prezentăm conținutul art.127 din prezentul proiect:

,,Art. 127. – (1) Miniștrii, secretarii de stat, subsecretarii de stat, precum și asimilații acestora, civili, aflați în funcție în cadrul instituțiilor militare beneficiază de drepturile materiale stabilite în prezenta lege pentru cadrele militare în activitate, echivalente ofițerilor cu grad de general, respectiv de amiral.”

Dacă pentru civili DA, pentru militari DE CE NU!?!?

10

Art.8.

Îndatoririle personalului militar în activitate sunt cele stabilite de Constituția României și de legile țării, precum și cele specifice, stabilite de prezentul statut.

P: Completare

Art. 8. – (1) Îndatoririle generale ale personalului militar în activitate sunt cele stabilite de Constituția României și de legile țării, precum și cele specifice, stabilite de prezentul statut.

(2) Personalul militar se află permanent în serviciul națiunii pentru îndeplinirea îndatoririlor sale.

Prin introducerea alin.2 se subliniază faptul că personalul militar se află 24/24 și 7/7 la dispoziția națiunii, una dintre greutățile și privațiunile pe care le suportă. Prin propunerea de la art.15, m) vom reglementa și ziua de muncă “normală”.

11

Art.9. alin.(2)

Prevederile alin. (1) lit. c), g), h), i) și k) se aplică personalului militar în rezervă numai atunci când este concentrat sau mobilizat.

P: Reformulare

Prevederile alin. (1) se aplică personalului militar în rezervă numai atunci când este concentrat sau mobilizat.

Fiind vorba de îndatoriri specifice este normal să fie îndeplinite numai când individul se află în situația specifică.

12

Art.9. alin.(3)

Personalului militar îi este interzis să ordone și să execute acte contrare legii și obiceiurilor războiului.

P: Reformulare

Personalului militar îi este interzis să ordone și să execute ordine care implică acțiuni contrare legii și obiceiurilor războiului.

Pentru sublinierea clară a relației ordin – acțiune. Menționăm că o acțiune individuală (din proprie inițiativă) contrară legii și obiceiurilor războiului este exclusă prin art.2, alin.(5).

13

Art.11. alin.(2)

Personalului militar în activitate îi este interzis să adere la organizații religioase sau de altă natură care contravin normelor de păstrare a ordinii publice ori încalcă bunele moravuri sau afectează exercitarea profesiei militare.

P: Modificare

Personalului militar în activitate îi este interzis să adere la organizații de orice natură care contravin normelor de păstrare a ordinii publice ori încalcă bunele moravuri sau afectează exercitarea profesiei militare.

Se includ orice forme de organizare neconforme. Se evită doar nominalizarea religiei ca posibil factor de generare a unor situații care contravin normelor de păstrare a ordinii publice ori încalcă bunele moravuri sau afectează exercitarea profesiei militare.

14

Art.11. alin.(1), a)

Personalului militar în activitate îi este restrânsă exercitarea unor drepturi și libertăți, astfel:

a) exprimarea opiniilor politice în timpul serviciului sau în spațiul public;

 

P: Reformulare

Personalului militar în activitate îi este restrânsă exercitarea unor drepturi și libertăți, astfel:

a) exprimarea opiniilor politice în timpul serviciului și participarea la acțiuni politice cu caracter propagandistic în spațiul public;

 

Delimitează clar atât interdicția de a face politică pe timpul serviciului, cât și propaganda politică în spațiul public. Exprimarea unei opinii politice în spațiul public nu este o eroare atâta timp cât nu are rol propagandistic.

15

Art.15. alin.(1), f) m) și n)

f) … cheltuielile ce decurg din acordarea acestor drepturi se suportă, parțial sau integral, din bugetul instituției, potrivit legii și în condițiile stabilite prin ordin al conducătorului instituției militare;

m) recuperarea timpului lucrat peste durata normală de lucru, în condițiile stabilite prin ordin al conducătorului instituției militare, sau plata muncii prestate peste durata normală a timpului de lucru, în condițiile legii;

n) încadrarea activității în condiții deosebite, speciale sau alte condiții, potrivit reglementărilor legale;

P: Modificare + Completare + Alin. nou

f) … cheltuielile ce decurg din acordarea acestor drepturi se suportă din bugetul instituției, potrivit legii și în condițiile stabilite prin ordin al conducătorului instituției militare;

 

m) durata normală a timpului de lucru este de 8 ore/zi și 5 zile/săptămână; recuperarea timpului lucrat peste durata normală de lucru, în condițiile stabilite prin ordin al conducătorului instituției militare, sau plata muncii prestate peste durata normală a timpului de lucru, în condițiile legii;

 

n) încadrarea activității în condiții deosebite, speciale sau alte condiții, potrivit reglementărilor legale; drepturile ce decurg din această prevedere se reflectă integral în calculul pensiei militare;

 

r) dreptul de a se organiza în asociații profesionale, exclusiv pentru apărarea drepturilor profesionale.

 

Având în vedere că respectivele cheltuieli au fost generate de sau în legătură cu îndeplinirea serviciului, este normal ca instituția să le suporte.

 

Reglementează munca normală în conformitate cu prevederile Codului muncii.

 

 

 

 

 

 

Evită situația actuală în care aceste drepturi sunt reflectate doar parțial.

 

 

 

Această posibilitate nu a fost avută în vedere. Nu are legătură cu aspectul sindical, acțiunile sindicale fiind interzise.

16

Art.19

Personalul militar în activitate și în rezervă, precum și membrii de familie ai acestora pot beneficia de protecția persoanei și a bunurilor față de amenințările sau violențele la care sunt expuși, ca urmare a exercitării atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, în condițiile stabilite prin ordin al conducătorului instituției militare.

P: Reformulare

Personalul militar în activitate, în rezervă și în retragere, precum și membrii de familie ai acestora beneficiază de protecția persoanei și a bunurilor față de amenințările sau violențele la care sunt expuși, ca urmare a exercitării atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, în condițiile stabilite prin ordin al conducătorului  instituției militare.

Formularea ,,beneficiază” asigură certitudinea posibilității.

Includerea personalului în retragere are în vedere în principal situațiile de tulburări sociale violente.

17.

Art.37. alin.(4)

Persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. f) și i) li se acordă grade în funcție de vârstă, pregătirea și experiența profesională, corespunzător stagiilor minime în grad prevăzute de prezentul statut.

Observație: prevederea din proiect este fie neclară fie voit intenționată în beneficiul literei i);

Se creează practic posibilitatea acordării oricărui grad militar, fără nici o legătură cu studiile sau cariera militare anterioare.

Trebuie să existe o condiționare

18

Art.55, alin. (4), (5) și (6)

 

Observație: Alin. (5) și (6) sunt contradictorii.

Cf.(5) generalii și amiralii sunt menținuți în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 60 de ani sau sunt trecuți în rezervă la cerere, în condițiile prevederilor legale în vigoare.

Cf.(6) Limitele de vârstă până la care generalii și amiralii din Ministerul Apărării Naționale pot fi menținuți în activitate sunt cuprinse între 57 și 60 de ani.

Propunere: Radiere.

Să se radieze alin. (4), (5) și (6).

Propunerea impune tratament egal pentru toți ofițerii.

19

Art.55, alin. (10)

Personalul militar trecut în rezervă ….., poate beneficia de o bonificație de fidelitate egală cu șase solde ale funcției de bază din ultima lună de activitate, dacă are cel puțin 30 de ani ……

P: Modificare

Personalul militar trecut în rezervă ….., beneficiază de o bonificație de fidelitate egală cu șase solde ale funcției de bază din ultima lună de activitate, dacă are cel puțin 30 de ani de serviciu militar activ.

Elimină incertitudinea, reprezintă un premiu de rezistență și fidelitate. O dată cu stabilirea cuantumului, 6 solde, conducătorul nu are rost să intervină.

  1.  

Art.63, alin. (1)

P: Modificare

Termenele să fie reduse la jumătate (6 luni, cu posibilitatea prelungirii pentru alte 6 luni).

Împuternicirea este o perioadă de interimat. Cel împuternicit vacantează la rândul lui o funcție. Procedura actuală de ocupare a unei funcții durează maximum 6 luni (publicare, comisie evaluare, numire) și poate fi scurtată prin management de personal performant și vizionar.

20

Art.72 și 73

Observație: Folosirea termenului “gradual” (care crește sau scade treptat).

Dacă la art.72, alin (1) ,, … ocuparea în mod gradual a funcțiilor din ierarhia militară …” poate avea sens, funcțiile putând fi mai mici sau mai mari în timpul carierei, la art.73, alin. (1), b, ,, … dezvoltarea carierei militare este condiționată de nivelul pregătirii și experienței profesionale dobândite gradual în sistemul militar …” nu mai are sens, fiind de așteptat ca experiența acumulată să fie în creștere.

21

Art.75, alin. (2)

Personalul militar în activitate poate fi numit, în raport cu nevoile instituției militare, în funcții prevăzute cu grad superior gradului deținut.

P: Completare:

Personalul militar în activitate poate fi numit, în raport cu nevoile instituției militare, în funcții prevăzute cu grad superior gradului deținut. Numirea pe o funcție prevăzută cu mai mult de 2 grade decât gradul deținut se aprobă de conducătorul instituției.

Dublu control și evitarea forțării promovărilor premature sau imorale.

22

Art.78 b) și c)

Observații și explicații:

- distanța între localități se măsoară din centru; a-i pune acum să măsoare distanța între indicatoare este inoportună;

- prin reglementările de specialitate, cadrele militare nu pot locui gratuit mai mult de 30 de zile la căminul de garnizoană; ținem căminele goale și plătim chirii??

- ce este și cui se atribuie locuința de protocol??

23

Art.78 d)

d) compensație lunară pentru chirie, de până la 50% din solda lunară, în situația în care nu se poate asigura dreptul prevăzut la lit. b) sau nu locuiește în cămin militar. Condițiile de acordare și cuantumul concret al compensației lunare pentru chirie se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

P: Reformulare

d) compensație lunară pentru chirie în limita unui plafon lunar care să acopere plata chiriei și întreținerii stabilit la nivelul fiecărui județ și al municipiului București, pentru localitățile în care funcționează unitățile militare, în situația în care nu se poate asigura dreptul prevăzut la lit. b) sau nu locuiește în cămin militar. Condițiile de acordare și cuantumul concret al compensației lunare pentru chirie se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Asigură o echilibrare a cheltuielilor între categorii de militari, reflectă realitatea imobiliară la nivelul garnizoanei, elimină fraudele.

Un sistem similar este deja folosit la nivelul magistraților.

24

Art. 80 și 81

Observații și explicații:

Cele două articole nu sunt corelate. Astfel,

- art.80, alin.(2) prevede ,,Numărul de militari care urmează să fie înaintați în grad la termen în anul următor se stabilește pe categorii de cadre militare și grade de către conducătorul instituției militare.”, dar acest lucru nu este posibil de cunoscut în lipsa evaluărilor profesionale pe ultimul an, prevăzute la art.81, alin.(1), b), aprecieri ce se finalizează în lunile ianuarie-februarie pentru anul anterior.

- art.81, alin.(2) prevede ,,Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. a), personalul militar în activitate din structurile Ministerului Apărării Naționale poate fi înaintat în gradul următor numai după împlinirea stagiului minim în gradul deținut. Durata stagiului în grad se calculează de la data prevăzută în ordinul de acordare sau de înaintare în gradul deținut.”

Soluție:

Având în vedere că și în MApN înaintarea în grad la termen se va face o dată pe an [Art.84, alin.(1), a)], trebuie doar ca la prima înaintare în condițiile noii legi să fie cuprinși toți cei care îndeplinesc condițiile. În acest mod se elimină și avansările trimestriale în MApN și se stabilește o dată unică – de exemplu, 25 Octombrie – Ziua Armatei.

25

Art.89, alin.(1),A

Observație:

Stagiile minime pentru ofițeri sunt nerealiste. Pe de o parte foarte mari la gradele mici, pe de altă parte minuscule la colonei.

Propunere:

- sublocotenent – 3 ani;

- locotenent – locotenent colonel – 5 ani;

- colonel – 4 ani.

Aceste stagii sunt minime, deci pot crește natural pe baza evaluării obiective a performanțelor ofițerului.

Un stagiu minim de doar 2 ani pentru colonei, cei ce vor deveni generali, este hilar din perspectiva experienței dobândite.

 

26

Art.99

P: Relocare

Articolul să fie mutat integral la capitolul II, Secțiunea a 3-a, Drepturi, de preferat după articolul 15.

Este vorba despre drepturile personalului militar.

27

Art.111., alin (1) și (2)

(1) Cu ocazia Zilei Naționale a României, precum și cu prilejul evocării unor evenimente importante din istoria patriei și forțelor armate ale României, pentru servicii excepționale aduse națiunii prin contribuția deosebită la promovarea valorilor naționale, personalul militar în rezervă și în retragere poate fi înaintat în gradul următor, indiferent de nivelul funcțiilor îndeplinite în activitate sau în care a fost repartizat în planurile de mobilizare.

(2) În condițiile prevăzute la alin. (1), coloneilor și comandorilor li se poate acorda gradul de general de brigadă/similar, maiștrilor militari șefi și plutonierilor adjutanți șefi li se poate acorda gradul de sublocotenent/aspirant, iar caporalilor șefi li se poate acorda gradul de sergent.

P: Modificare:

Art.111. – (1) Cu ocazia Zilei Naționale a României, precum și cu prilejul evocării unor evenimente importante din istoria patriei și forțelor armate ale României, pentru servicii excepționale aduse națiunii prin contribuția deosebită la promovarea valorilor naționale, personalul militar în rezervă și în retragere poate fi înaintat în gradul următor, indiferent de nivelul funcțiilor îndeplinite în activitate sau în care a fost repartizat în planurile de mobilizare.

(2) Înaintarea în grad în condițiile alin. (1) se poate face o singură dată pe întreaga durată cât personalul militar se află în rezervă sau în retragere.

Acest tip de înaintare în grad să fie strict limitată ca posibilitate de întâmplare (o dată) și condiționată (servicii excepționale aduse națiunii).

28

Art.112

P: Completare Alin. nou:

(5) Personalul militar în rezervă sau în retragere căruia i s-a acordat dreptul de a purta ținuta militară beneficiază gratuit, la împlinirea a 10 ani în această poziție, de un rând complet de echipament, în urma unei solicitări formulate prin Centrele Militare Județene (de Sector).

 

29

CAPITOLUL VIII,

DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE

Propunere – completare:

Introducerea unui articol nou.

Art.1- - (De preferat după Art.132). – Din perspectiva regimului general al raporturilor juridice dintre personalul militar și instituția militară, primii sunt asimilați juridic funcționarilor publici.

Dă drept personalului militar să rezolve în instanță diferendele juridice cu instituția miliatră.

 


Comentarii(2)

  • Stancu Zaharia

    Propuneri de modificare a proiectului

    PRIVIND STATUTUL CADRELOR MILITARE, GRADAŢILOR ŞI SOLDAŢILOR

    CAPITOLUL II
    Îndatoriri şi drepturi.
    Interzicerea şi restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi

    SECŢIUNEA 1
    Îndatoriri

    Art. 9. – (1) Personalul militar are următoarele îndatoriri specifice:

    (3) Personalului militar îi este interzis să ordone şi să execute acte contrare legii, regulamentelor militare şi obiceiurilor războiului. Neexecutarea unor astfel de ordine nu atrage răspunderea administrativă, disciplinară, civilă sau penală.

    Propunerea mea : (alineat nou) Personalului militar îi este interzis să ordone şi să execute alte atributii decat cele prevazute in fisa postului si mai ales sa presteze o munca sub pregatirea sa.

    SECŢIUNEA a 5 – a
    Răspunderea juridică şi sancţiuni disciplinare

    Propunerea mea:

    Art. 22. – (4) Personalul militar care incalca drepturile si demnitatea subordonatilor se pedepseste cu inchisoarea de la 7 la 15 ani si degradarea militara.

    CAPITOLUL III
    PROVENIENŢA PERSONALULUI MILITAR

    SECŢIUNEA 1
    Provenienţa personalului militar în activitate

    Art. 37. – (1) Ofiţerii în activitate provin din:

    e) maiştri militari, subofiţeri, gradaţi şi soldaţi în activitate, absolvenţi cu diplomă de licenţă ai studiilor universitare militare de licenţă, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare dar fara sa se faca discriminare de varasta;
    f) maiştri militari şi subofiţeri în activitate, absolvenţi cu diplomă de licenţă ai studiilor universitare civile de licenţă şi cu diplomă de master ai studiilor civile de master, cu profil corespunzător specialităţilor militare, potrivit nevoilor instituţiei militare, care îndeplinesc condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare dar fara sa se faca discriminare de varasta;

    SECŢIUNEA a 2-a
    Provenienţa personalului militar în rezervă şi în retragere

    Art. 42. – (1) Ofiţerii în rezervă provin din:
    Propunerea mea:
    f) maiştri militari şi subofiţeri în rezervă care au ieșit cu drept de pensie și sunt absolvenţi cu diplomă de licenţă ai studiilor universitare civile de licenţă sau cu diplomă de master ai studiilor civile de master . Acordarea gradului de ofițer se face din oficiu odată cu ieșirea la pensie.

    (2) Persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. f) li se acordă grade în funcţie de vârstă corespunzător stagiilor minime în grad prevăzute de prezentul statut.

    CAPITOLUL V
    RAPORTURI DE SERVICIU

    SECŢIUNEA 1
    Stabilirea raporturilor de serviciu

    Consider ca articolul 55 este doar pentru pilosi si este un deserviciu adus MApN-ului daca trece in forma propusa de dumneavoastra.
    Ce veti face cu domnii generali facuti la 37 de ani ( Ex. Gen. Zisu ) sau la putin peste 40 de ani generali cu patru stele ( a se vedea ultimii doi sefi SMG ). Dupa ce-si fac mandatul de 4 ani sa zicem le creati functii numai sa-i tineti pana la 60 de ani? Domnul general facut la 37 de ani a parcurs toate gradele in maxim 16 ani si sta in activitate pana la 60 de ani adica 23 de ani. Este corect? Noi cand mai promovam?

    SECŢIUNEA a 2-a
    Modificarea raporturilor de serviciu

    Art. 57. –
    (2) Raporturile de serviciu ale personalului militar în activitate pot fi modificate numai în cadrul corpului de personal militar din care face parte, in specialitatea sa si pe o functie cu gradul si coeficientul cel putin egal cu cel pe care se afla.

    PARAGRAFUL 1
    Trimiterea în misiune

    Art. 59. – (1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul militar în activitate poate fi trimis să execute misiuni în afara structurii militare în care este numit şi în interesul acesteia, potrivit legii, în ţară sau în străinătate in specialitatea sa si pe o functie cu gradul si coeficientul cel putin egal cu cel pe care se afla.

    PARAGRAFUL al 2-lea
    Detaşarea

    Art. 60. – (1) Personalul militar în activitate poate fi detaşat în cadrul aceleiaşi instituţii militare sau în afara acesteia, în ţară sau în străinătate, în vederea:
    a) exercitării atribuţiilor unei alte funcţii;
    b) participării la diferite forme de dezvoltare profesională;
    c) desfăşurării unor activităţi în interesul instituţiei militare.
    (2) Detaşarea poate avea o durată de până la 6 luni şi poate fi prelungită cu cel mult 6 luni.

    (4) Personalul militar poate fi detasat numai in specialitatea sa si pe o functie cu gradul si coeficientul cel putin egal cu cel pe care se afla.
    (5) Pe timpul detasarii personalul detasat in alta garnizoana beneficiaza de compensatie lunara pentru chirie sau locuinta de serviciu in garnizoana in care este detasat chiar daca beneficiaza in continuare de aceste drepturi si in localitatea din care a fost detasat .

    Motivatie: Se pot face abuzuri si vor fi detasati militarii pierzand o parte din venituri pe locuinta in noua garnizoana sa-si poata tina familia in locuinta de unde au fost detasati.

    PARAGRAFUL al 3-lea
    Mutarea

    Art. 62. – Raporturile de serviciu ale personalului militar în activitate pot fi modificate prin mutare, la cerere sau în interesul serviciului, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

    Propunerea mea : Sa scoateti sintagma ”sau in interesul serviciului ”
    Acest lucru va da posibilitatea sa se faca abuzuri. Ce rol are comisia de selectie si ghidul carierei daca militarul este mutat oricum si oricand? Cred ca motivarea ar fi o solutie mai buna.

    CAPITOLUL VI
    CARIERA MILITARĂ

    SECŢIUNEA 1
    Dezvoltarea carierei militare

    PARAGRAFUL 1
    Numirea în funcţii

    Art. 76. – (1) Personalul militar poate fi eliberat din funcţiile în care este încadrat şi numit în funcţii echivalente cu cele deţinute sau prevăzute cu grad superior ori inferior, în interesul serviciului şi fără acordul personalului militar în cauză, prin ordin al conducătorului instituţiei militare sau al comandanţilor/şefilor stabiliţi de către acesta:

    ::::::::::::::::
    Propun ca alineatul (e) sa nu apara deloc. Ne putam chipurile in baza comisiei de selectie si apoi suntem mutati la ordin inapoi?
    Daca tot lasati acest aliniat va rog sa mentionati si obligativitatea mutarii pe o functie care sa aiba coeficientul cel putin egal cu cel detin pentru a nu fi retrogradare
    :::::::::::::::::::

    e) în alte situaţii care presupun adoptarea de măsuri considerate necesare pentru asigurarea funcţionalităţii şi operativităţii structurilor militare, stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare.
    (2) În Ministerul Apărării Naţionale, personalul militar nu poate fi numit în funcţii prevăzute cu grad inferior celui deţinut iar in cazul mutarii in interesul serviciului fara acordul militarului nu poate fi mutat pe o functie cu coeficient mai mic decat cel pe care este incadrat.

    Art. 78. – (1) Pentru asigurarea condiţiilor optime de desfăşurare a activităţii, personalul militar în activitate beneficiază de:

    b) locuinţă de serviciu sau intervenţie, accesorie raporturilor de serviciu, fără plata chiriei, dacă nu a deţinut sau nu deţine locuinţă proprietate personală nici soţul sau soţia acestuia, în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea militarul, ori în localităţile aflate la distanţă mai mică de 20 de kilometri faţă de aceasta, măsurată între cele două localităţi, pe calea de comunicaţie rutieră cea mai scurtă, între indicatoarele de ieşire/intrare din/în localitate;
    c) locuinţă de intervenţie sau de protocol pe timpul detaşării şi al îndeplinirii unor misiuni în altă localitate, ori decontarea cheltuielilor de cazare chiar daca beneficiaza de acestea si in garnizoana din care este detasat;

    (2) Beneficiază de dreptul prevăzut la alin.(1) lit. b) şi personalul militar în activitate care a deţinut, acesta ori soţul/soţia, locuinţă proprietate personală în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea militarul, ori în localităţile aflate la distanţă mai mică de 20 de kilometri faţă de aceasta, măsurată între cele două localităţi, pe calea de comunicaţie rutieră cea mai scurtă, între indicatoarele de ieşire/intrare din/în localitate, dar a pierdut dreptul de proprietate prin punerea în aplicare a unei hotărâri judecătoreşti sau în virtutea altor prevederi legale, din motive care nu i se pot imputa.
    (3) Beneficiază de dreptul prevăzut la alin.(1) lit. b) şi personalul militar în activitate care a deţinut, acesta ori soţul/soţia, locuinţă de serviciu in alta garnizoana, pe care a cumparato conform legii chiar daca a vandut-o numai daca aceasta nu indeplinea conditiile minimale de suprafata pentru familia sa conform legii locuintei;

    Răspunde

  • Marius Marius

    o lege de organizare a unei institutii nu poate modifica o lege organica cum este codul penal.
    art. 96, lit k) si l) ;
    k) când, pentru o infracţiune săvârşită din culpă, i s-a aplicat prin hotărâre judecătorească pedeapsa amenzii penale sau pedeapsa închisorii, cu suspendarea executării sub supraveghere, precum şi în cazurile când a beneficiat de renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării acesteia ori de amnistie sau graţiere înainte de începerea executării pedepsei;
    l) când, pentru o infracţiune săvârşită cu intenţie, i s-a aplicat prin hotărâre judecătorească pedeapsa amenzii penale sau pedeapsa închisorii, cu suspendarea executării sub supraveghere, precum şi în cazurile când a beneficiat de renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării acesteia ori de amnistie sau graţiere înainte de începerea executării pedepsei;
    art. 82 din ncp;
    (1) Persoana faţă de care s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei nu este supusă niciunei decăderi, interdicţii sau incapacităţi ce ar putea decurge din infracţiunea săvârşită.
    art. 90 din ncp;
    Art. 90

    Efectele amânării aplicării pedepsei

    (1) Persoanei faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei nu i se mai aplică pedeapsa şi nu este supusă niciunei decăderi, interdicţii sau incapacităţi ce ar putea decurge din infracţiunea săvârşită, dacă nu a săvârşit din nou o infracţiune până la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea amânării şi nu s-a descoperit o cauză de anulare.
    in consecinta propun eliminarea din cele doua aliniate a acestor sanctiuni

    Răspunde

Lasa un comentariu

Trebuie sa fii autentificat pentru a posta un comentariu.