• Foto-2

  • - CRED în datoria de a apăra teritoriul şi interesele României în orice situaţie. -

  • - CRED în obligaţia mea de a respecta cu stricteţe legile statului român. -

  • - CRED în dreptul la libertate şi siguranţă a fiecărui cetăţean al patriei noastre. -

  • - CRED în libertatea de gândire şi conştiinţă, în viaţa privată şi de familie a oricărui om. -

  • - CRED că omul trebuie să moară aşa cum s-a născut - liber şi egal în demnitate şi drepturi. -

  • - Să-mi ajute Dumnezeu ca această credinţă să nu dispară niciodată. -

Scurt istoric pentru Distrugătoarele Regele Ferdinand şi Regina Maria (perioada 1930-1961)

Scris de ligammm

Contratorpiloarele Regele Ferdinand şi Regina Maria, devenite distrugătoare, au fost construite de şantierele italiene CTT&Pattison, devenite ulterior Officine Meccaniche e Cantieri Navali di Napoli, după un proiect Thornicroft, începând cu anul 1927 şi până în anul1930, când au sosit în ţară.

            Lansarea la apă a avut loc în luna martie a anului 1929, la Napoli, iar probele de recepţie au durat până la 15 iunie 1930. La data de 28 iulie 1930 au sosit la Napoli echipajele şi s-au ambarcat la bordul distrugătoarelor Regele Ferdinand şi Regina Maria, iar la data de 4 septembrie 1930 distrugătoarele Regele Ferdinand şi Regina Maria au părăsit portul Napoli, luând drumul către ţară.

            La data de 7 septembrie 1930, ora 13.00, navele au acostat în portul Constanţa, intrând în serviciul Marinei Regale Române, în ordinea de bătaie a Diviziei de Mare.

            La 22 iunie 1932, Majestatea Sa Regina Maria a dorit să viziteze nava care îi purta numele. Astfel, împreună cu 10 invitaţi a făcut un voiaj la Balcic, de unde s-a înapoiat în aceeaşi zi. La 23 aprilie 1937, Regina Maria s-a ambarcat din nou la bordul distrugătorului care îi purta numele şi a plecat într-un voiaj cu destinaţia Portsmouth, prilejuit de festivităţile nautice desfăşurate cu ocazia încoronării regelui George VI al Marii Britanii. Ca un arc peste timp, tot în portul britanic Portsmouth, fregatele Regele Ferdinand şi Regina Maria au primit pavilionul românesc, la mai bine de 70 de ani, în anul 2004, respectiv 2005, intrând în serviciul Forţelor Navale Române.

            În anul 1938 au fost înscrise trei repere importante pentru istoria poporului român de către Distrugătorul Regina Maria. În luna ianuarie, nava a fost destinată să reprezinte România la serbările ocazionate de căsătoria prinţului moştenitor al Greciei, avându-l la bord pe prinţul moştenitor al Coroanei Române, Alteţa Sa Mihai, dar, datorită unei furtuni care a produs avarii grave navei, în perioada 4 – 6 ianuarie 1938, aceasta a fost obligată să se întoarcă la Constanţa.

            Al doilea reper important a avut loc la data de 19 octombrie 1938, când Distrugătorul Regina Maria s-a deplasat în Turcia, iar comandantul navei, căpitan-comandorul Horia Măcellariu, ulterior comandant al Marinei Regale Române, a participat la funeraliile preşedintelui Turciei Kemal Attaturk, depunând o coroană de flori la mormântul acestuia.

            Al treilea eveniment, înscris în istoria României de către Distrugătorul Regina Maria, a avut loc la data de 29 octombrie 1938, la decesul Reginei Maria. Conform testamentului reginei, trupul i-a fost înmormântat la Curtea de Argeş, iar inima a fost transportată la reşedinţa din Balcic (în Bulgaria de astăzi). De la Constanţa până în Balcic, inima reginei a fost transportată cu Distrugătorul Regina Maria, sub comanda căpitan comandorului Horia Măcellariu, fiind adusă înapoi în ţară, în anul 1940, când România a pierdut Cadrilaterul, tot cu Distrugătorul Regina Maria, pentru a fi depusă în capela reşedinţei regale de la Bran.

            La intrarea României în cel de-Al Doilea Război Mondial, se aflau în stare de operativitate numai distrugătoarele Regina Maria şi Mărăşeşti. Aceste nave au participat în ziua de 26 iunie 1941, împreună cu alte forţe ale Marinei Regale, la lupta navală din zona Tuzla, împotriva a două nave militare sovietice, crucişătoarele Moscova şi Harkov, care aveau un deplasament de 5.900 t fiecare. Focul artileriei distrugătoarelor româneşti precum şi al bateriei germane Tirpitz au obligat navele sovietice să schimbe de drum şi să ajungă în situaţia de a intra în câmpul de mine plasat de militarii români. Drept urmare, Crucişătorul Moscova s-a scufundat iar Crucişătorul Harkov avariat, s-a retras.

            Camuflate după modelul Kriegsmarine, distrugătoarele purtau ca semn de recunoaştere un dreptunghi alb cu crucea Sfântului Andrei, de culoare roşie, iar în borduri aveau inscripţionate Asul de Cupă – distrugătorul Regele Ferdinand, Asul de Pică – Regina Maria, Asul de Treflă – Mărăşeşti şi Asul de Caro – Mărăşti. Misiunile navelor în timpul războiului antisovietic au constat în apărarea litoralului românesc, în asigurarea siguranţei transporturilor de trupe şi materiale, în protecţia navelor care executau minări în zonele de litoral ale ţării noastre, dar şi în zone ale teatrului de operaţiuni din nordul Mării Negre.

            La data de 30 noiembrie 1941 Distrugătoarele Regele Ferdinand şi Regina Maria au scufundat un submarin în zona Şabla, Bulgaria, iar la 17 decembrie 1941 au scufundat un submarin inamic în zona Burgas.

            În perioada aprilie – mai 1944, distrugătoarele Regele Ferdinand şi Regina Maria a participat, alături de alte nave româneşti, la cea mai mare operaţiune navală din Marea Neagră – Operaţiunea 60.000, care a constat în evacuarea trupelor române din Crimeea.

            La 30 august 1944 la orele 2.40, în portul Constanţa au intrat primele unităţi navale sovietice. La bordul distrugătoarelor şi a altor nave militare româneşti au pătruns în ziua de 5 septembrie ofiţeri şi soldaţi sovietici înarmaţi, care au debarcat echipajele româneşti, ofiţerii şi maiştrii militari fiind internaţi în clădirea Gării Maritime din port.

            Distrugătoarele Regele Ferdinand, Regina Maria şi celelalte două distrugătoare tip M, Mărăşeşti şi Mărăşti, împreună cu alte nave ale Marinei Regale Române, având la bord echipaj sovietic, au părăsit portul Constanţa în ziua de 12 octombrie 1944, la orele 16.00, intrând în compunerea flotei sovietice dislocată în porturile din Marea Neagră.

            La 11 mai 1951, prin ordinul Marelui Stat Major nr. 00316, a fost constituit Divizionul de Distrugătoare, format la început din navele Mărăşti şi Mărăşeşti, iar de la 24 iunie 1951 în componenţa acestuia au intrat şi distrugătoarele tip R – Regele Ferdinand şi Regina Maria – restituite de guvernul sovietic.

            Activitatea la bordul distrugătoarelor s-a desfăşurat până în aprilie 1961, când a început acţiunea de tăiere a acestora şi a altor nave ale Marinei Militare Române. 

Lasa un comentariu

Trebuie sa fii autentificat pentru a posta un comentariu.